Scurt istoric

ISTORICUL LOCALITĂŢII

 

Hotarul comunei Ro┼čia a fost locuit din timpuri str─âvechi, urme de cultur─â material─â fiind descoperite frecvent ┼či datate din Neolitic.

Primele dovezi ale prezenţei umane datează încă din Epoca Pietrei.

Obiecte din aceste perioade (articole din piatr─â ┼či din ceramic─â, arme) sunt expuse ├«n Muzeul V─âii H├órtibaciului.

Perioada dacic─â respectiv roman─â sunt de asemenea atestate prin descoperiri arheologice. Tot ├«n aceast─â zon─â s-au g─âsit resturile unei a┼čez─âri romane: ceramic─â roman─â, o form─â din lut pentru fabricarea unor figurine reprezent├ónd o zeitate ├«naripat─â c─âl─ârind pe o panter─â.

Istoria cultural─â ┼či identitatea regional─â Sudul Transilvaniei, zon─â ├«n care se afl─â ┼či Ro┼čia, a fost o zon─â favorabil─â locuirii din cele mai vechi timpuri. A f─âcut parte din Imperiul Roman timp de 2 secole, a fost traversat de numeroase triburi de migratori ╚Öi ├«n secolul XII a devenit parte a Regatului Ungar. Regii unguri au fost cei care au adus ├«n zon─â coloni┼čti sa┼či pentru a p─âzi grani┼úele acestui teritoriu, a dezvolta comer┼úul ┼či economia local─â. Zona a devenit un important punct de contact ├«ntre cele trei popula┼úii principale ale Transilvaniei, rom├ónii, sa┼čii ┼či ungurii. Echilibrul demografic al zonei s-a rupt la sf├ór┼čitul anilor `70 c├ónd sa┼čii au ├«nceput s─â emigreze masiv ├«n Germania. Dac─â ├«n anul 1977 existau 988 de sa┼či ├«n comuna Ro┼čia, ├«n anul 1992 num─ârul acestora ajunsese la doar 166 de persoane. ├Än prezent ├«n comun─â mai tr─âiesc 8 sa┼či dintr-o popula┼úie de peste 5.000 de persoane.

Zona a reprezentat de-a lungul timpului nu doar un focar de toleran┼ú─â ┼či interac┼úiune ├«ntre etnii diferite, ci ┼či ├«ntre confesiunile religioase ortodox─â, luteran─â, catolic─â ╚Öi reformat─â, mai ales ├«n anii grei ai comunismului c├ónd ├«nchisorile erau pline de preo┼úi de toate confesiunile.

Dup─â 1990 datorit─â schimb─ârilor din societatea ┼či economia rom├óneasc─â cei mai mul┼úi locuitori ai comunei au r─âmas f─âr─â locuri de munc─â ┼či au ├«nceput s─â practice agricultura pentru a putea tr─âi. Num─ârul persoanelor asistate social era foarte mare devenind o povar─â pentru o comunitate ┼či o Prim─ârie cu resurse destul de modeste. Intrarea Rom├óniei ├«n Uniunea European─â a coincis cu o perioad─â de dezvoltare ├«n care Sibiul a atras mul┼úi investitori. Crearea multor locuri de munc─â a f─âcut posibil─â angajarea multor locuitori din comun─â ├«n fabricile din Sibiu, Prim─âria contact├ónd de multe ori angajatorii ┼či conving├óndu-i s─â angajeze oameni din comuna Ro┼čia. Pentru transportul muncitorilor spre locurile de munc─â Prim─âria a solicitat firmelor de transport s─â introduc─â noi curse ├«ntre satele comunei ┼či Sibiu. ├Än acela┼či timp, Prim─âria s-a ar─âtat interesat─â de orice posibilitate de a atrage investitori ├«n comun─â contribuind astfel la crearea de locuri de munc─â ├«n localitate. Dintre investi┼úiile private f─âcute ├«n localitate amintim: Fabrica de produse de mase plastice si produse de manichiura si pedichiura din satul Daia, Ferma din Daia, mai multe intreprinderi individuale de produse de panificatie si atelierul de tamplarie din Daia, atelierul de scluptura din satul Casolt, atelierele de confectii metalice din satul Rosia si Daia. Pentru copiii abandona┼úi Asocia┼úia Papageno conduce o cas─â ├«n Daia unde ace┼čtia sunt crescu┼úi ┼či educa┼úi.

La Est de Agnita, ├«n sol s-au descoperit o piatr─â funerar─â, precum ┼či resturile unui turn de straj─â roman. Alte descoperiri s-au f─âcut printre altele ├«n apropierea satului Ghijasa de Jos. Un moment crucial ├«n istoria Transilvaniei l-a reprezentat colonizarea de c─âtre Regatul Ungar la sf├ór┼čitul secolului IX. Conform tezei istoriografice predominante, la mijlocul secolului XII, Regele Ungariei G├ęza II a adus coloni┼čti germani ├«n Transilvania, ca ┼či agen┼úi ai dezvolt─ârii a acestor regiuni ├«mp─âdurite slab populate, ┼či pentru ap─ârarea lor ├«mpotriva ├«nvaziilor mongole. ├Än secolul XV, dup─â constituirea ora┼čelor ┼či a satelor, ├«ncepe construirea bisericilor ÔÇô cetate caracteristice. Acestea reprezint─â un tip arhitectonic aparte de biserici, folosite, pe l├óng─â menirea lor drept l─âca┼čuri de cult, ┼či drept spa┼úii de retragere ┼či ap─ârare de c─âtre locuitorii a┼čez─ârii respective. Biserica este ├«nconjurat─â de fortifica┼úii, adic─â ziduri de ap─ârare prev─âzute cu galerii ┼či turnuri de straj─â.

Cet─â┼úile au fost construite ┼či ├«ntre┼úinute ├«n vederea ap─âr─ârii ├«mpotriva repetatelor invazii otomane. ├Än Valea H├órtibaciului, astfel de biserici fortificate se g─âsesc ├«n localit─â┼úile Agnita, Hosman, Marpod, Al┼ú├óna, Ro┼čia, Chirp─âr ┼či Dealu Frumos.

Curta┼úi de Germania nazist─â, sa┼čii au tr─âit avatarurile celui De-al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än 1945, to┼úi sa┼čii ap┼úi de munc─â au fost deporta┼úi ├«n URSS, la munc─â for┼úat─â. Dup─â 1950 a ├«nceput a┼ča numitul exod al sa┼čilor din Transilvania. Ultimii ani ai dictaturii comuniste au fost marca┼úi de o criz─â economic─â accentuat─â. Republica Federal─â German─â pl─âtea o anumit─â sum─â pe fiecare cap de locuitor din Rom├ónia apar┼úin├ónd etniei sa┼čilor doritor s─â emigreze ├«n Germania. Dup─â c─âderea regimului ceau┼čist, a ├«nceput un ultim val de emigrare a sa┼čilor c─âtre Germania, astfel ├«nc├ót ast─âzi mai ├«nt├ólnim doar pu┼úini sa┼či ├«n aceast─â regiune, odinioar─â definit─â de prezen┼úa lor. Dup─â preluarea puterii de c─âtre comuni┼čti, toate ├«ntreprinderile private au fost desfiin┼úate sau au devenit, dup─â na┼úionalizare, proprietatea statului. ├Än decursul timpului ┼či p├ón─â ast─âzi, regiunea a fost ┼či este marcat─â de o bog─â┼úie ie┼čit─â din comun a obiceiurilor, tradi┼úiilor ┼či a patrimoniului cultural, urmare a convie┼úuirii timp de secole a celor de etnie german─â, ca ┼či minoritate na┼úional─â ├«n cadrul Transilvaniei respectiv Rom├óniei, cu celelalte etnii. ├Än comunit─â┼úile s─âte┼čti existau structuri de ├«ntrajutorare (ÔÇ×vecin─ât─â┼úiÔÇŁ) care asigurau sprijinul familiilor nevoia┼če.

A┼čezarea geografic─â:

Comuna Ro┼čia este situat─â ├«n partea de Est a Municipiului Sibiu, la 18 de km de Sibiu (la o distan┼ú─â de 6 km pe DJ 106 Sibiu ÔÇô Agnita).

Centrul de comun─â ÔÇô localitatea Ro┼čia, este amplasat ├«n centrul de greutate al teritoriului, la intersec┼úia DJ 106S (Daia, Ro┼čia, Vurp─âr) ┼či DJ 104G (Corn─â┼úel ÔÇô Ro┼čia).

Drumuri de leg─âtur─â: DC 54 Nou ÔÇô ├«ntre Nou ┼či Daia ┼či DJ 104G ÔÇô ├«ntre Nou ┼či Ro┼čia. Accesul ├«n Daia se face din DJ 106 Sibiu ÔÇô Agnita pe DJ 106S. Accesul ├«n Ca┼čol┼ú se face pe DC 55. Accesul ├«n Nucet se face pe DJ 104G Corn─â┼úel Nucet ÔÇô S─âc─âdate.

Din punct de vedere geografic, comuna apar┼úine p─âr┼úii de Sud a Podi┼čului Transilvaniei ÔÇô respectiv Podi┼čul H├órtibaciului, aproape de limita cu Depresiunile F─âg─âra┼čului ┼či Cibinului.

Comuna Ro┼čia se ├«nvecineaz─â la Nord cu teritoriul comunei Vurp─âr, la Sud cu Municipiul Sibiu ┼či comuna ┼×elimb─âr, la Est cu teritoriul comunei Nocrich ┼či al ora┼čului Avrig ┼či la Vest cu teritoriul comunei ┼×ura Mare.
Proiecte de investi┼úii:Re┼úea de canalizare ┼či sta┼úie de epurare ├«n satele: Nou, Daia, Ca╚Öol╚Ť, Corn─â╚Ťel, Daia Nou─â;Proiect de modernizare iluminat stradal.Modernizarea parcurilor, scolilor si dispensarelor.Modernizarea retelelor stradale.Sal─â festivit─â╚Ťi sat Daia;Dispensar nou ├«n sat Daia;Modernizarea caminelor culturale;Facilit─â┼úi oferite investitorilor:Consiliul local al comunei Ro┼čia sprijin─â poten┼úialii agen┼úi economici dispu┼či s─â creeze noi locuri de munc─â pe raza comunei, prin scutirea la anumite taxe ┼či impozite ├«ntre 1ÔÇô10 ani.Activit─â┼úi economice:Economia a┼čez─ârii este bazat─â pe activit─â┼úi ├«n domeniul agricol prin cultivarea terenurilor (cartofi, cereale, legume) ┼či cre┼čterea animalelor, exploatarea f├óne┼úelor, exploatarea ┼či prelucrarea primar─â a lemnului, comer┼úul cu produse agricole ┼či turismul rural.Evenimente cu specific local:Zilele comunei Rosia din luna iunie;T├órguri mixte:Corn─â╚Ťel ÔÇô 31 martie ╚Öi 25 septembrie;Daia ÔÇô 23 aprilie ╚Öi 26 octombrie.